http://tvr.ro/articol.php?id=94394

...Cat de multe am invatat prin acest drum, e destul de greu de "povestit"... Aproape imposibil in totalitate...pentru ca exista acele lucruri pentru care nu exista corespondent in cuvinte ...si, poate, e rolul lor sa ramana personale, atat de personale incat nici nu pot fi transmise.
Altele, insa, sunt cele ce tin de noi, oamenii. Pentru ca suntem aceeasi peste tot si doar decorul ni se schimba. Desigur...asta ne face mai buni sau mai rai, mai deschisi sau mai anosti, mai veseli ori mai precauti, mai sociabili ori mai tristi, dornici sa aflam , sa stim, sa intelegem , sa cunoastem...
Lumea nu-i asa mare atunci cand oamenii sunt mai buni...
...nu am facut ceva de nefacut, poate pana la urma, nu-i nimic impresionant in cele 30 de zile. N-am trait aventuri spectaculoase, n-am atins taramuri de neatins...am vrut sa descopar mai multe despre mine, despre oameni... Si sa ofer ceva in schimb.
Iar daca mi-am depasit limite, mentale sau reale, e pentru mine...Daca, insa, am reusit sa trezesc prin imagini o mica, cat de mica emotie, atunci inseamna ca am mai atins o "destinatie".
Emotiile n-au grai, n-au cuvinte si nici descrieri cu adevarat potrivite. Dar le poti intelege simplu si clar...simtindu-le...
Imi doresc sa gasiti in imaginile mele un punct de pornire catre propriul documentar imaginar..."

...din saua maimutei,
Alexandra

Multumesc din suflet tuturor celor care au participat direct si indirect la acest drum si l-au facut, astfel, posibil...">